My world

Piticul in dreapta, eu – la volan - atenta la trafic. Imi spune: “opreste si tu un pic la floraria din colt, te rog”. Eu, fata binevoitoare, ma execut. Se intoarce cu doi trandafiri superbi. Rea de gura cum mi-s de fel, nu ma pot abtine si spun: “ahaaaa, te vezi cu doua gacici in seara asta”. El: “aha” si radem complice amandoi.

La primul semafor, zambind strengareste cum numai el stie sa o faca: “uite prima gagica” si-mi ofera una din flori. Un gest marunt ce mi-a inseninat ziua si m-a facut sa zambesc, desi aveam lacrimi in coltul ochilor. E unul din nenumaratele motive pentru care piticul asta imi e drag cum nu-mi va fi cineva vreodata. E inca un motiv pentru care-l iubesc enorm.

E piticul meu de 1.90 si-i multumesc pentru simplul fapt ca exista si ca-mi este alaturi.

Va mai amintiti de cazaturile din copilarie si de genunchii juliti? Eu una n-am prea avut parte de asa ceva, fiind un copil extrem de cuminte. In schimb o comit acum, femeie in toata firea. Ultima oara s-a intamplat vineri. A doua oara pe anul asta )))

Plec eu de acasa ca o floricica, poseta intr-o manuta, in cealalta manuta punguta cu pranzul, bascuta smechereste pe o ureche, parul fluturand pe spate, castile in urechi date la maxim din care razbatea o melodie vesela, doar era vineri si urma un week-end prelungit, ce mai … distractie mare pe capul meu. Pe drumul de la scara catre masina, drum ce ocoleste blocul, scap poseta. Shit happens. Dau s-o ridic din mers, ca deh, eram binedispusa, numai caaaaa … uit ca ghetele mele au talpa antiderapanta, iar asfatul e uscat, prin urmare, nu reusesc decat sa ma impiedic ca boamba (cum zice maica-mea) si sa ma intind cat is de “lunga” pe asfalt. Fuck mi-am stricat manusile de piele cele noi (( nici gheata dreapta n-a scapat nejulita (( Dau sa ma ridic si abia atunci realizez ca nu prea pot. Mi-a amortit piciorul de durere. Aaaaaaaaaaaaau !!! Raluco iar ai facut-o de oaie )))) Mototoaloooo

Ma adun anevoie de jos si o iau catre masina. Ma urc si indraznesc sa ma uit la picior. Ma buseste rasul. Reusisem sa-mi julesc genunchiul prin blugi, care apropo sunt intregi si nu-s de firma )))

Ajung la birou si-l sun pe tata. Il iau tare: “Stii cine umbla cu genunchii zdreliti?” Tata ramane blocat, da’ reuseste sa rosteasca totusi un “Nu”, asa cam cu juma de gura. La care eu prompta: “Aia mici si fi-ta, ce nu ti-e clar?” Mai e nevoie sa spun c-a ras saracul cu lacrimi?

Sambata seara, luni liber … deci week-end prelungit. Unde mergem? Nici nu-mi termin bine gandul, ca ma suna o prietena si ma intreaba daca vreau sa merg la un concert Analia Selis in Hard Rock Cafe. De ce nu? Nu ma vazusem cu fetele de mult. Eram si un pic curioasa cum se aude “live” Analia, caci la radio o mai ascultasem. Prin urmare, zis si facut.

Hmmmm … cam scumpicel localul, dragut pe ansamblu din punct de vedere al aspectului, nimic de zis, daaaar: sonorizare extrem, extrem de proasta, la pamant chiar. Chelnerii … de un tupeism si obraznicie incredibile: daca nu toci x mii ron, unde x are cel putin 2 cifre, uita sa-ti mai aduca comanda. WTF ???? Lasand la o parte faptul ca nu mai mananc la 10.30 seara, am venit la concert, idiotule, nu sa ma indop ca porcu’ in timp ce artistul isi da sufletul pe scena. E chestie de bun simt si de 7 ani de acasa, pe care unii chiar le au, spre deosebire de tine.

Artista? Well … e dragutica, daaaaar: imbracata cu un prost gust incredibil - o rochie albastra de blugi sau doc care nu o avantaja in nici un fel (o facea sa para grasa si fara nici un pic de san), egari ciclam, pantofi mov (parka). Daca la chelner am zis WTF, la “gustul” ei eram OMFG !!!!!!!!!!!!! Miscarea scenica? Zero. Ziceai ca e de lemn. Nici un pic de gratie, nu stie nici macar pasii de baza ai ritmurilor din tara natala. Se miscau incomparabil mai bine picolitele si publicul decat ea.

De voce nu ma pot pronunta, sonorizarea fiind la pamant, doar ca la un moment dat mi-a lasat impresia ca se screme cam tare. Cautand pe youtube, e un pic cam prea lesinata pentru gusturile mele.

Semneaza,

Carcotasul de serviciu (insert evil smile)

Baleind pe net, am gasit cateva clipuri pentru urmatoarea campanie electorala, despre o alta … Romanie, asa cum am vrea noi sa fie. Sunt facute de cei de la Happy Fish si mi se par extrem de bine realizate. O mostra un pic mai jos:

Totul via nasti’s blog.

Enjoy!