My world

Intr-o buna zi, unui taietor de lemne ii cazu securea in apa. Omul se puse pe jelit pentru ca-si pierduse singurul lucru cu care putea sa-si castige existenta.
Vazand acestea, Dumnezeu apare langa apa si-l intreaba care este cauza disperarii sale. Omul ii explica situatia si Dumnezeu plonjeaza in rau si revine cu o secure din aur masiv.
- Asta e securea ta, omule? il intreaba el.
- Nu, raspunse taietorul de lemne.
Dumnezeu intra din nou in apa si se intoarce cu o secure numai din argint.
- Asta e securea ta? intreaba el din nou.
- Nu, raspunde din nou taietorul de lemne.
A treia oara Dumnezeu revine cu o secure de fier.
- Asta e securea ta?
Da, asta e, ii raspunse de data aceasta taietorul de lemne. Dumnezeu, miscat de onestitatea omului ii face cadou toate trei securile si taietorul de lemne se intoarce fericit acasa.

Cateva zile mai tarziu acelasi taietor de lemne se plimba pe malul Raului cu nevasta sa. Dintr-odata aceasta cade in apa. Cum omul se puse iarasi pe plans, Dumnezeu aparu din nou intrebandu-l care-i este
necazul.
- Nevasta mea a cazut in apa, ii raspunse taietorul de lemne printre
suspine.
Atunci Dumnezeu sare in apa si apare cu Penelope Cruz in bratze.
- Asta este nevasta ta? intreaba el.
- DA! urla omul.
Atunci Dumnezeu, furios, il lua la bani marunti:
- Indraznesti sa ma minti?!! Ar trebui sa te blestem pentru vecie!!
Atunci taietorul de lemne incepe sa-l implore:
- Te rog, Doamne, iarta-ma! Dar cum altfel puteam sa raspund?! Daca spuneam “nu” la Penelope Cruz , data viitoare mi-o aduceai pe Catherine Zeta Jones. Si daca si atunci as fi spus “nu”, a treia oara mi-o aduceai pe nevasta-mea. Si daca de data aceea as fi spus “da”, mi le faceai cadou pe toate trei, dar eu sunt un om nevoias si n-am de unde sa hranesc trei femei. Acesta este motivul pentru care am raspuns cu “da” de prima data.

Morala: Barbatii mint numai din motive perfect oneste si logice. INTOTDEAUNA!

Senatul a aprobat astăzi o propunere legislativă a PNL care prevede ca alocaţiile pentru copii să fie diferenţiate în funcţie de venitul lunar al familiei din care minorii fac parte, minimul fiind de 30 lei, maximul de 150 lei.

 

Sursa

 

Cum adica? Unii sunt mai copii decat altii? Din punctul meu de vedere e o alta modalitate, murdara evident, de a-si atrage voturi in campania electorala. Un alt ajutor social mascat cu care eu personal nu sunt de acord. De ce sa primeasca o familie cu 3 sau 4 copii si cu venituri de sub 1500 ron un ajutor de 150 ron de copil? Copilul ala e mai copil decat cel nascut intr-o familie cu venituri mai mari de 2000 de ron?

Mi se pare mie sau diferentierea asta e prea trasa de par?

Cum in ultimul timp merg la serviciu cu mijloacele de transport in comun, nu cu masina ca pana acum, am timp sa observ tot felul de lucruri, sa-mi mai arunc privirile prin diverse vitrine … stiti voi, usual stuff ;) Motiv pentru care, intr-o seara mi-au ramas ochii la un costum de baie din vitrina unui “magazinel” aflat foarte aproape de casa, cu lenjerie pentru femei. Nu va ingrijorati, i-am recuperat si-s la locul lor acum

Cum in cursul saptamanii nu ajung niciodata inainte de ora inchiderii, ma hotarasc sambata ce-a trecut sa merg sa-mi achizitionez una bucata exemplar costum de baie. Boooon … pan-aici nimic neobisnuit. Intru in asa zisul magazin, ma uit la costum, ma uit la marimi 44, 42, 44 … WTF??? Ma hotarasc sa intreb: “34-36 din modelul asta aveti?”. Ma loveste raspunsul scurt si sec “NU”, iar dupa o pauza vine si continuarea “dar avem alte modele pe rosu sau pe albastru”. “Eu vroiam modelul de pe manechin, cu slipul tip boxer, combinatie de alb cu negru.” “Da’ de ce? Ca sunteti slaba, v-ar veni bine si modelele cu tanga/slip normal”. “pentru ca eu vreau BOXER, doooh”. Ma mai sucesc, ma mai uit, gasesc un alt model cat de cat asemanator cu ce vroiam eu care avea si marimea 36, “cea mai mica”. Da’ ce mah, de 32, 34 n-ati auzit? Sau sunteti toate “mamuti” , ha?

Ma uit la costum, ma uit la mine, iar la costum, iar la mine … hmmmm … “puteti sa-l probati daca veti?”. Fac ochii cat 2 ozeneuri … Sa moara Vetaaaaa? UNDE fata neichii??? Pun intrebarea cu juma’ de gura si cu niste priviri taaaare neincrezatoare. Si-mi arata zambind cu gura pana la urechi un colt de “cabina” cu juma de oglinda si usa deschisa, ascuns dupa un rastel cu marfa. Ma uit la “cabina”, o masor de sus pana jos, stau pe ganduri daca mai e cazul sa incerc sau nu. Vanzatoarea, vazandu-ma nehotarata a crezut ca ma uit dupa un cui(er) (aoleu mama, nici d-aia n-aveti?) sa-mi pun hainele si vine cu o solutie foarte prompta : “va puteti pune hainele pe scaunul asta”. Adica cel cu care bloca usa sa stea deschisa. Haida de Ioane. “Ma descurc” si zambesc gales. Intru, ma uit la mine in jumatatea de oglinda si ma buseste rasul: care-ai zis mah ca suntem in secolul 21? J))

Trec peste aspectul problemei si probez. Sutienul, desigur. Baaaaaaaaaaaaaah, ce-ati facut cu “merele” mele? Care mi le-ai furat mah? Da-le inapoi!!!!!! Bag mana … pheu, is la locul lor Ma uit la eticheta: 36 … aha … d-astea sa purtati voi. “Va vine?” “NU. E mare!” “Sa va dau sa incercati altceva?”  “NU”, nah ca si eu stiusa fiu seaca

Booon. Asta a fost episodul 1.

In continuare, episodul 2 sa zicem: ma uitam dupa ceva sutiene de dantela, fara celebrul push-up, ceva feminin, deh. V-am zis c-am boala la lejeria intima de dantela? Nu???????????? Las’ ca v-am zis acu’ Zaresc ceva intr-un raft si cer un 65. Scotoceste ea si scoate victorioasa o cutie. “Am gasit!” Wow … Serioooos? “E 70, am cerut 65” (baieti, nu va agitati, nu e nevoie sa pricepeti voi … inteleg fetele ). “Ah … n-am. Dar am altceva cu dantela. Are si push-up” “Nu vreau CU dantela. Vreau DE dantela si sa fie 65 si FARA push-up”, ce plm e asa de greu de inteles??? (adaug in gand). “Dar face sanul sa stea ridicat. Arata bine”. “Femeie, nu vreau io cu push-up (lual-ar dracu’ si pe el si p-ala care l-a inventat). Vreau un sutien simplu de dantela si atat!” Moment in care gagica imi arata ceva sport cu diverse desene animate pe el. Unde PLM vezi tu dantela fah?????????? Mai aveam un pic si o-ntrebam daca e proasta sau e proasta (evil smile).

In episodul 3, la capitolul bichini s-a descurcat, ca deh, e mai usor J))

 

 

P.S. Da, tot dantela si aia :-“

 

 

                                                                                                                                

Sa spui “La revedere!”, dupa care sa te razgandesti si sa-ti iei salutul inapoi ))))

No comment

 

Pasajul de la Pipera este greseala secolului in constructii. Liniile de inalta tensiune sunt la acelasi nivel cu traversele de beton si astfel, pasajul nu mai poate traversa liniile de inalta tensiune. Lucrarile au fost oprite si saptamana trecuta un grup de oficiali chinezi de la fima care construieste pasajul au venit la fata locului si se minunau de parca ar fi vazut a Opta Minune a Lumii. Numai in Romania se poate intampla si practic nu exista solutie la problema.

Sursa: primita pe mail.

AVOCATUL : Deci data conceperii (bebelusului) a fost 8 August
MARTORUL : Da
AVOCATUL : Si ce faceati dumneavoastra atunci ?
MARTORUL : Cam ce credeti ca faceam ?

 

AVOCATUL : Ea avea trei copii, asa e ?
MARTORUL : Da
AVOCATUL : Cati din ei erau baieti ?
MARTORUL : Niciunul
AVOCATUL : Era vreunul din copii fata ?
MARTORUL : Onorata Curte, cred ca am nevoie de un alt avocat. Pot sa-mi iau un alt avocat ?

 

AVOCATUL : Cum s-a incheiat primul dumneavoastra mariaj ?
MARTORUL : Prin moarte
AVOCATUL : Si prin moartea cui s-a incheiat ?
MARTORUL : Incercati sa ghiciti !

 

AVOCATUL : Doctore, e adevarat ca daca o persoana moare in somn, el nu-si va da seama de treaba asta pana a doua zi dimineata ?
MARTORUL : E adevarat ca dumneata chiar ai trecut examenul de barou ?

 

AVOCATUL : Doctore, cate din autopsiile pe care le-ai facut au fost pe oameni morti ?
MARTORUL : Toate. Cei inca vii … se zabat prea mult !

 

AVOCATUL : Va amintiti la ce ora ati examinat trupul ?
MARTORUL : Autopsia a inceput la ora 8.30 p.m.
AVOCATUL : Si D-nul Denton era mort in acel moment ?
MARTORUL : Daca nu, in mod sigur a fost pana am terminat autopsia !

 

AVOCATUL : Doctore, inainte sa faci autopsia, ai cautat sa vezi daca mai avea puls ?
MARTORUL : Nu
AVOCATUL : Ai controlat tensiunea ?
MARTORUL : Nu
AVOCATUL : Ai verificat daca mai respira
MARTORUL : Nu
AVOCATUL : Deci e posibil ca pacientul sa fi fost inca viu atunci cand ai inceput autopsia ?
MARTORUL : Nu
AVOCATUL : Cum poti fi sigur Doctore ?
MARTORUL : Pentru ca creierul lui statea pe o tavita pe biroul meu
AVOCATUL : Inteleg, dar nu ar fi putut totusi ca pacientul sa fie viu, in ciuda acestui lucru ?
MARTORUL : Ba da, e posibil sa fi fost viu si sa practice avocatura !

 

 

 

… absenta fricii, ci puterea de a merge mai departe atunci cand iti este TEAMA.”

 

 

”Iar daca m-ai intreba ce-am mai facut, ti-as raspunde ca m-am renascut si-am aflat ce-i aia “moarte”, iar despre dragoste ti-as spune ca-i o pacoste, e doar un sport extrem … de care MA TEM!”

 

Orice dezamagire lasa urme adanci, dar a te feri ulterior de orice sentiment e cea mai mare tampenie pe care o poti face vreodata. Inseamna sa te izolezi, sa ascunzi orice sentiment de afectiune fata de cei din jurul tau, sa te ascunzi in spatele unei masti de insensibilitate si nepasare. De la un anumit punct, chiar vei ajunge sa nu-ti pese. Te vei transforma, cu adevarat, in cel ce vrei sa pari. Si te intreb atunci: care mai e farmecul vietii? Cum sa nu te mai uimeasca magia unui rasarit la malul marii? Cum sa poti trece pe langa o floare fara sa te lasi imbatat de parfumul ei? Cum sa nu te mai copleseasca frumusetea si maretia muntilor? Cum sa nu ti se umple sufletul de o caldura stranie cand te pierzi ca prostul admirand un apus plin de culoare? Cum poti sa ramai imobil la zambetul unui inger? Pentru ce mai traiesti atunci? Viata ce pana atunci ti se parea gri, va deveni neagra si nu vei reusi sa-i mai intelegi sensul. Nu-ti vei mai gasi drumul si totul ti se va parea fara rost. Iti vei dori sa mori pentru simplul motiv ca faci umbra pamantului de pomana.

 

Si atunci mai poti spune ca iubesti ca la 18 ani? E fie minciuna, fie doar o dorinta ascunsa. Dupa ce ai avut sufletul mii de farame e greu sa iubesti cu acea candoare si daruire ca la inceput. Cineva spunea la un moment dat ca „de fiecare data cand am iubit, a fost singura data cand am iubit vreodata”. Fiecare relatie e unica si irepetabila. Experientele acumulate te fac sa devii din ce in ce mai exigent cu tine si cu cei din jur. Niciodata nu vei putea iubi doua persoane diferite la fel. Dar poti iubi din tot sufletul. Pe fiecare din alt motiv.

 

E normal sa-ti fie teama a mai iubi dupa ce sufletul ti-a fost calcat in picioare. E logic sa-ti fie teama sa te mai atasezi de cineva. E natural sa-ti ridici ziduri groase si inalte in spatele carora sa te ascunzi. Dar nu e ok sa faci toate astea. Nu te ajuta cu nimic, ba din contra, iti fac numai rau

 

Nu astepta sa vina cineva sa-ti spuna ca totul va fi bine, ca durerea va trece si va fi iar ca la inceput. Nu ca n-ar vrea sa o faca, dar ar fi o minciuna ingrozitoare. Chiar vrei asta? Nimeni nu-ti poate reda speranta si puterea de a iubi din nou. Esti singurul care poate face acest lucru. Dar trebuie sa iti doresti cu adevarat sa simti din nou si sa cauti in cele mai ascunse unghere ale sufletului tau.

 

A pastra distanta de teama ca vei fi dezamagit nu va atrage dupa sine decat dezamagire. Esti ceea ce gandesti.

 

Ma vei intreba probabil daca am avut vreodata sufletul mii de farame. Ei bine … DA. A fost usor? Ei bine … NU. M-am ascuns sa-mi ling ranile? DA … un timp. Cu toate astea REFUZ sa-mi pierd speranta. O pastrez VIE in sufletul meu. REFUZ sa cred ca toti oamenii sunt rai. Voi mai fi ranita. Probabil ca da (desi eu sper sa nu mi-o fur iar). Mi-e teama de asta? As fi o mare micinoasa sa spun ca nu. Prefer sa cred cu tarie ca, undeva pe lumea asta, mai e cineva care gandeste si simte ca mine si ca, intr-o buna zi, il voi intalni. Am curajul si puterea necesare de a merge mai departe.

 

Tu iti mai plangi mult de mila?

 

 

 

 

 

 

 

- Mergem la folk?

- Dap J

Si asa am ajuns luni seara in Fire, la o cantare folk. S-a cantat live, de la Andries la Tudor Gheorghe in varianata folk. Voci calde interpretand melodii ce-ti merg la casa sufletului. Preferata mea : Noapte la mare, noapte la munte J

 

 

1. Noi n-am fost niciodata doi

   Ci unul singur amandoi

   Salbatic cuplu-nsingurat

   Pe care timpul l-a uitat.

  

                   R: Noapte la mare, noapte la mare

                      Buzele tale au gust de sare

                      Paru-ti miroase a scoici si a soare

                      Noapte la mare, noapte la mare.

                        Noapte la munte, noapte carpatina

                        Buzele tale au gust de rasina

                        Paru-ti miroase a flori si fructe

                        Noapte la munte, noapte la munte.

  

2. Noapte la mare noapte-nstelata

   Inima mea e o scoica furata

   Perla din ea este inima ta

   Stai langa mine, te rog, nu pleca.

  

3. Buzele tale pe buzele mele

   Sunt in adancul noptii mai grele

   Mainile tale flacari in noapte

   Roiuri de stele, roiuri de soapte.

 

Ne-am intors la 4 dimineata, dar a fost o seara minutata si pentru asta trebuie sa-i multumesc lui Andrei, caci el a fost instigatorul :*

 

 ***

 

 

Discutand despre relatii, tot cu Andrei :

 

- O relatie inseamna mai mult decat un futai din an in paste si din paste-n craciun. Partenerul nu-i papusa gonflabila si nici manta de vreme rea.

- Scrie asta pe blog !

 

Misiune indeplinita. Happy ? :D

 

 

 

Va mai amintiti de cazaturile din copilarie si de genunchii juliti? Eu una n-am prea avut parte de asa ceva, fiind un copil extrem de cuminte. In schimb o comit acum, femeie in toata firea. Ultima oara s-a intamplat vineri. A doua oara pe anul asta )))

Plec eu de acasa ca o floricica, poseta intr-o manuta, in cealalta manuta punguta cu pranzul, bascuta smechereste pe o ureche, parul fluturand pe spate, castile in urechi date la maxim din care razbatea o melodie vesela, doar era vineri si urma un week-end prelungit, ce mai … distractie mare pe capul meu. Pe drumul de la scara catre masina, drum ce ocoleste blocul, scap poseta. Shit happens. Dau s-o ridic din mers, ca deh, eram binedispusa, numai caaaaa … uit ca ghetele mele au talpa antiderapanta, iar asfatul e uscat, prin urmare, nu reusesc decat sa ma impiedic ca boamba (cum zice maica-mea) si sa ma intind cat is de “lunga” pe asfalt. Fuck mi-am stricat manusile de piele cele noi (( nici gheata dreapta n-a scapat nejulita (( Dau sa ma ridic si abia atunci realizez ca nu prea pot. Mi-a amortit piciorul de durere. Aaaaaaaaaaaaau !!! Raluco iar ai facut-o de oaie )))) Mototoaloooo

Ma adun anevoie de jos si o iau catre masina. Ma urc si indraznesc sa ma uit la picior. Ma buseste rasul. Reusisem sa-mi julesc genunchiul prin blugi, care apropo sunt intregi si nu-s de firma )))

Ajung la birou si-l sun pe tata. Il iau tare: “Stii cine umbla cu genunchii zdreliti?” Tata ramane blocat, da’ reuseste sa rosteasca totusi un “Nu”, asa cam cu juma de gura. La care eu prompta: “Aia mici si fi-ta, ce nu ti-e clar?” Mai e nevoie sa spun c-a ras saracul cu lacrimi?